Am citit cărți de business care au o idee principală bună, întinsă cu greu pe câteva sute de pagini. Nu e și cazul cărții lui Iancu Guda – De ce eșuează companiile? 10 greșeli și 100 de soluții. Aici găsești multe idei bune pe fiecare pagină.
De ce eșuează companiile? “Pentru că rămân fără bani”, mi-a spus zâmbind cineva care m-a văzut citind cartea. Pe scurt, așa e. Dar de ce rămân fără bani? Motivele sunt destul de intuitive. Și, totuși, mii de afaceri intră în insolvență anual. Iancu Guda a scris o carte în care explică detaliat, cu cifre și exemple, de ce.
E greu să faci un rezumat al cărții, pentru că ar însemna să reproduci în mare parte informația. Iancu Guda enumeră în zece capitole tot atâtea motive pentru care o afacere poate intra în însolvență. Iar, pentru fiecare problemă, autorul oferă soluții detaliate, studii de caz, explicații aplicate mediului de afaceri local, precum și câte un glosar de termeni care te ajută să parcugi informația.
Voi reda pe scurt ideea principală a fiecărui capitol, cu recomandarea să citiți cartea în întregime pentru că sigur aveți multe de învățat. Pentru antreprenorii care acum pun bazele unei afaceri, cartea poate fi un ghid de bune practici și evitat greșeli. Pentru cei care au deja o afacere, e o lectură care poate semnala probleme și poate oferi soluții pentru a evita, până nu e prea târziu, insolvența.
Alinierea maturității pasivelor și activelor
Greșeala: companiile nu respectă regula de aur a finanțelor unei afaceri – nevoile permanente să fie acoperite din surse permanente, iar nevoile temporare, din surse temporare.
În mod paradoxal, spune autorul, multe companii au intrat în insolvență deși aveau prea mulți bani, generați de încasări mai rapide decât plățile către furnizori. Problema apare când excesul creat pe termen scurt nu este utilizat corect.
Structura contului de profit și pierdere
Greșeala: companiile se concentrează doar pe creșterea veniturilor și nu sunt suficient atente și la profitabilitate.
Din nou în mod paradoxal, multe companii intră în insolvență în ciuda veniturilor în creștere. Sigur, este de dorit ca o companie să aibă venituri din ce în ce mai mari, dar nu cu orice preț, explică Guda. Creșterea veniturilor nu înseamnă automat și creșterea profitului, acesta din urmă fiind influențat și de cheltuieli.
Atenție la:
- creșteri nesustenabile de venituri și profituri, din surse ce nu pot fi replicate pe termen lung
- amplificarea unor cheltuieli nelegitime, care generează reducere impozitului pe profit, cuplată cu extinderea termenelor de plată către furnizori
Ciclul de conversie a banilor
Greșeala: ciclul de conversie a banilor, adică diferența dintre durata de rotație a stocurilor și a creanțelor și durata de plată a furnizorilor, este nesustenabil.
Probleme apar atunci când:
- Ciclul de conversie este pozitiv, dar deficitul de finanțat nu este acoperit sustenabil pe termen lung
- Ciclul de conversie este negativ, dar excedentul de capital operațional nu este orientat către direcții sustenabile
Soluția este să înțelegi cum poți face ca acest ciclu să tindă către echilibru sau cum să acționezi când se creează un dezechilibru, mai exact, cum să-ți finanțezi deficitul și cum să utilizezi corect excedentul financiar.
Calitatea profitului în contextul scenariilor de stres
Greșeala: veniturile încasate nu acoperă cheltuielile monetare; multe din companiile insolvente au înregistrat profit contabil pozitiv, dar nu au dispus de numerar suficient pentru a putea onora datoriile la scadență. Mai mult, chiar și cele care dispuneau de lichiditate, aveau o imunitate scăzută în fața unor șocuri neprevăzute.
Planurile de afaceri sănătoase pe termen lung se fac doar dacă aștepți ce este mai bun, dar ești pregătit pentru ce este mai rău.
Iancu Guda avertizează că orice companie poate înregistra o scădere a veniturilor sau o neîncasare a creanțelor care poate destabiliza situația financiară a afacerii. Antreprenorii trebuie să lucreze cu scenarii de stres, să estimeze impactul unor posibile schimbări și să aibă un plan de acțiune și resursele necesare să depășească momentele dificile.
Structura fluxului de numerar
Greșeala: companiile insolvente au avut o problemă de structură a fluxului de numerar, generând numerar cu precădere din activitatea financiară sau din cea operațională, dar într-un mod nesustenabil.
Fiecare antreprenor trebuie să fie conștient că venitul nu înseamnă neapărat și încasare, așa cum nu orice cheltuială înseamnă plată.
O afacere de succes generează numerar într-un mod sustenabil, cu precădere din activitățile proprii, și nu doar din activități financiare. De asemenea, cel puțin jumătate din investițiile pe termen lung sunt finanțate prin profituri reinvestite în companie, în timp ce cealaltă jumătate poate fi acoperită de credite, emisiuni de obligațiuni, atragerea unui investitor etc.
Contractarea de credite bancare, extinderea termenelor de plată către furnizori, colectarea rapidă a creanțelor și vânzarea produselor din stoc nu sunt strategii de generare de numerar sustenabile pe termen lung.
Costul finanțării (efort) versus randamentul investițiilor (efect)
Greșeala: costul de atragere a fondurilor în companie este mai ridicat decât randamentul generat de investițiile realizate cu fondurile respective.
În companiile care se dezvoltă sănătos, randamentul investițiilor este superior costului de finanțare. În caz contrar, compania va ajunge în punctul în care nu va fi capabilă să ramburseze datoriile contractate la bănci sau să genereze randamentul așteptat de acționari – ambele situații fiind de rău augur pe termen lung.
Când o companie are această problemă, prima măsură ce trebuie luată pe termen scurt, spune Guda, este reinvestirea profiturilor și amânarea distribuirii de dividende. O altă măsură ce poate fi luată este restructurarea datoriilor. De asemenea, afacerea trebuie să ia și alte măsuri, precum identificarea “găurilor negre” din organizație, scăderea cheltuielilor și revizuirea strategiei comerciale în vederea creșterii veniturilor.
Managementul investițiilor pe termen lung
Greșeala: realizarea de investiții pe termen lung, care generează o povară financiară suplimentară, în condiții de scădere a veniturilor și/sau profiturilor obținute.
Autorul oferă câteva condiții care trebuie îndeplinite pentru ca o investiție pe termen lung să fie viabilă:
- Profiturile obținute sunt monetare = veniturile superioare cheltuielilor se convertesc în încasări superioare plăților
- Profiturile obținute sunt suficiente pentru acoperirea costului finanțării
- Profiturile sunt obținute într-un timp rezonabil
Profiturile pot fi obținute pe fond de volum (extinderea capacității de producție și creșterea vânzărilor) și performanță (creșterea marjei de profit prin eficientizarea proceselor de producție, logistică sau resurse umane).
Managementul creditului financiar
Greșeala: extinderea termenului de încasare a creanțelor, fără un factor compensatoriu pentru consolidarea situației de lichiditate, generează noi presiuni asupra trezoreriei companiei.
Autorul avertizează că deteriorarea comportamentului de plată se propagă între companii. Astfel, afaceri cu o situație financiară bună pot fi afectate (chiar până la risc de insolvență) de problemele întâmpinate de clienții clienților acestora.
Pentru a evita această greșeală, un furnizor trebuie să evalueze atent orice client existent sau potențial, iar Guda oferă formule și explicații detaliate pentru a decide dacă un parteneriat comercial este viabil sau nu.
Politica dividendelor
Greșeala: distribuirea majorității profitului net sub formă de dividende, fără un factor compensatoriu pentru consolidarea situației de lichiditate.
Distribuirea profitului sub formă de dividende afectează capacitatea companiei de face investiții. De aceea, când acționarii decid asupra dimensiunii dividendului distribuit, aceștia trebuie să țină cont de oportunitățile de investiții existente sau viitoare și de păstrarea unui echilibru al fluxului de numerar. Guda detaliază și alte aspecte de care orice companie trebuie să țină cont atunci când decide dacă și cât din profit este distribuit sub formă de dividende.
Managementul – între limitări cognitive și emoționale
Greșeala: ignorarea sau înțelegerea limitată a contextului în care activează compania, precum și a factorilor cognitivi și emoționali care influențează deciziile.
Pentru o evoluție sănătoasă, orice antreprenor trebuie să analizeze concurența (cea actuală, precum și cea generată de noi afaceri intrate pe piață), să fie conștient de evoluția cerererii din partea clienților, să cunoască dinamica furnizorilor și să înțeleagă contextul macroeconomic. Pe lângă toate acestea, autorul atrage atenția că antreprenorul trebuie să fie conștient de propriile biasuri cognitive și emoționale care îi afectează deciziile și felul în care își conduce business-ul.
Sper că aceste idei principale vă dau o imagine de ansamblu a subiectelor tratate în carte. Pentru o aprofundare a fiecărei cauze pentru care o companie poate eșua, repet recomandarea de a citi în întregime cartea. Pe lângă sfaturile utile și practice pentru business-uri, Guda analizează și “ce a mers prost” până acum în mediul de afaceri din România. Concluziile lui sunt interesante pentru antreprenori, dar și pentru oricine este interesat să înțeleagă evoluția economiei locale și impactul mediului de afaceri asupra vieții de zi cu zi.
Articolul face parte din rubrica O carte de antreprenoriat pe lună, creată în parteneriat cu editura Publica.
