Articolul face parte din rubrica O carte de antreprenoriat pe lună, creată în parteneriat cu editura Publica.
Am evitat această carte și am crezut că nu o să-mi placă. S-a creat atât de multă vâlvă în jurul personajului Steve Jobs, încât mă plictisisem de subiect și biografia mi se părea doar un mod de a mai face niște bani de pe urma lui.
Apărută în 2011, anul în care Jobs a murit, cartea lui Walter Isaacson face un portret “autorizat” al legendei Steve Jobs, cel care a fondat două dintre cele mai puternice branduri din ultimele decenii, Apple și Pixar. Biografia are la bază 40 de interviuri cu Jobs și peste o sută cu prieteni, rude, competitori, adversari și colegi de-ai lui.
Unui personaj faimos și controversat ca Jobs, în jurul căruia plutesc tot felul de mituri, e o muncă titanică să-i faci biografia. Să pictezi o imagine cât de cât obiectivă. Să aduni toate detaliile tuturor întorsăturilor de situație din viața lui. Să pui în balanță detaliile șocante cu realizările uimitoare. Dar Isaacson reușește să o facă destul de bine. Așa că am trecut repede peste reținerile inițiale.
Vă recomand cartea de pe acum. Pentru detaliile vieții unui om care a dus creativitatea la extrem, pentru povestea unor companii care au făcut istorie și pentru plăcerea unei lecturi bune. Iar, mai departe, vă dau câteva idei pe care le-am reținut eu.
Motivul principal al cărții și vieții lui Jobs este “distorsionarea realității”, despre care vorbesc mulți care i-au fost în preajmă. Îi putem spune și minciună, manipulare sau geniu creativ. Avea o putere extraordinară asupra oamenilor. Putea să-i convingă de lucruri care nu erau adevărate sau care păreau imposibile – orice pentru ca viziunea lui să se îndeplinească.
Distorsionarea realității putea fi de-a dreptul exasperantă pentru cei care încercau fie să-i țină piept, fie să-i facă pe plac. De exemplu, echipa Mac-ului a adoptat un concept numit “filtru de atenuare a frecvențelor” prin care încercau să facă față tornadei de idei și cereri venite de la Jobs.
Dar putea fi și un motor creativ. De frica lui Jobs și din dorința extrem de puternică de-al impresiona, [angajații Apple] și-au depășit propriile așteptări. “De-a lungul anilor, am învățat că, atunci când ai oameni cu adevărat buni, nu trebuie să-i dădăcești. Echipa inițială care a lucrat la Mac m-a învățat că jucătorilor de excepție le place să lucreze împreună și nu sunt încântați dacă tolerezi mediocritatea.”
Jobs putea fi extrem de dur și critic sau extrem de șarmant și laudativ. Un aspect cheie al concepției lui Jobs despre lume era obiceiul său de a aplica clasificări binare asupra lucrurilor. Oamenii erau fie “iluminați”, fie “dobitoci”. Munca lor era fie “cea mai bună”, fie “de rahat”.
Era un om al extremelor atât în viața profesională, cât și personală. Cu iubitele sau familia era când distant, când copleșitor. Ținea o dietă strict vegetariană și se spăla destul de rar cu un săpun natural pentru că era convins că alimentația îl ajută să nu emane mirosuri. Personalitatea și lipsa igienei i-au făcut chiar pe unii angajatori de la începuturile carierei lui să-l mute pe tura de noapte.
Fusese dat spre adopție la naștere și a suferit din această cauză (deși a avut parte de părinți adoptivi iubitori și o copilărie normală). Cu toate astea, și-a abandonat și el prima fiică și a dezvoltat o relație cu ea târziu, și atunci tot cu suișuri și coborâșuri.
Fără dubiu, era un om greu de mulțumit și suportat. Dar, când voia, era șarmant și cucerera pe oricine. A dezvoltat prietenii și colaborări cu oameni talentați din diferite domenii, care l-au ajutat să construiască produse și brand-uri de succes: de la Steve Wozniak, prieten din adolescență și inginer priceput, cu care a pus bazele Apple, la Mark Markulla, primul investitor în companie și cel care a pus fundamentele de imagine ale brandului sau la Jony Ive, designerul care l-a ajutat pe Jobs să creeze produsele care l-au făcut faimos după reîntoarcerea la Apple, în 1997. Isaacson le dedică pagini în cartea sa tuturor celor care l-au influențat pe Jobs și le recunoaște meritele.
Deși a fost ajutat și influențat de mulți și deși în spatele produselor sunt echipe, nu doar Jobs, puțini îi pun la îndoială talentul. Fără obsesia lui pentru design și perfecțiune, fără viziunea lui asupra produselor și modelului de afaceri, probabil că aceleași echipe și minți luminate nu ar fi revoluționat tehnologia.
Jobs era în măsură să încurajeze oamenii să se autodefinească drept rebeli anticorporatiști, creativi și rebeli, doar cu calculatorul pe care îl foloseau. “Steve a creat singurul brand de lifestyle din industria tehnologiei.” – Larry Ellison
A ajuns bogat de tânăr. Cu toate astea, și-a păstrat mereu imaginea boemă și statutul de copil rebel. El nu avea nici nevoile remarcabile de consum ale lui Ellison, dar nici impulsurile filantropice ale lui Gates și nici chemarea de a concura pentru a vedea cât de sus ar putea ajunge în topul Forbes. În schimb, nevoile orgoliului său și ale trăsăturilor personalității sale l-au dus către ideea de a căuta împlinirea prin crearea unei moșteniri care va copleși omenirea.
Steve Jobs a contribuit și la crearea a două campanii publicitare clasice. Prima, 1984, care a lansat Macintosh-ul. A doua, Think Different, care a relansat Apple în 1997, după întoarcerea lui Jobs în rolul de CEO. Reclamă care se încheie cu faimoasa afirmație: “Oamenii îndeajuns de nebuni să creadă să pot schimba lumea sunt cei care vor reuși să o facă”.
Nu trebuie să ne placă de Steve Jobs. Nu trebuie să fim de acord cu modul în care s-a comportat cu fiica sa, cu angajații săi sau chiar cu cei mai buni și loiali prieteni. Nu e musai să-l admirăm sau să-l luăm drept exemplu. Trebuie însă să-i recunoaștem contribuția, pasiunea și creativitatea ieșite din comun.
Cu bune și rele, Steve Jobs, portretizat de Walter Isaacson, este o biografie reușită și bună de citit pentru oricine e pasionat de afaceri, tehnologie, creație și personalități neobișnuite.
Sabina este specialist în comunicare și marketing, cu pasiune pentru scris și spus povești cu sens. O găsiți pe blacusens.ro și @sabinavarga.
